vineri, 21 octombrie 2011

Comorile de la Sarmizegetusa sunt păzite de o femeie

În ultimul timp, tot mai multe persoane necunoscute, înarmate cu sape, lopeţi şi detectoare de metal, străbat Munţii Orăştiei, în zona faimoasei cetăţi dacice Sarmizegetusa Regia, în căutarea aurului dacic. Majoritatea lor sunt mascaţi şi vin cu autoturisme fără numere de înmatriculare.

După ce Decebal şi-a pus capăt zilelor, urmaşul direct al Marelui Preot, “cel de-al şaptelea Deceneu”, s-a refugiat în pădurile din jurul cetăţii Sarmizegetusa Regia, împreună cu nobilii (tarabostes) daci. Aceştia au reuşit să salveze o mare parte din fabuloasele comori, care formau tezaurul dacic, îngropându-le în locuri numai de ei ştiute. Dio Cassius, în “Istoria Romană”, povesteşte că aproximativ 165.000 kg de aur şi peste 330.000 kg de argint se află ascunse în măruntaiele pământului. În anul 1802, câţiva copii care păşteau oile pe culmea Grădiştei, în apropierea Sarmizegetusei, au descoperit 400 de monede din aur masiv, denumite mai târziu “kosoni” sau “Lysimach”. Doi ani mai târziu, 987 de monede dacice din aur, au fost topite în lingouri de Monetăria Principatului Transilvaniei şi duse la Viena, în tezaurul imperial. În anul 1996, o întâmplare avea să aducă din nou în actualitate “febra aurului dacic”. Un bătrân sărac, a găsit întâmplător, în grădina sa din platoul Luncanilor, o căldare plină cu monede de aur, pe care le-a predat, contra cost, Băncii Naţionale, Bancorex, Muzeului Naţional de Istorie al României şi Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane. În anul 1997, Interpolul a confiscat de la un român din Orăştie, aflat pe teritoriul Ungariei, 200 de “kosoni”. Aceste descoperiri, care au devenit publice, au determinat crearea unei adevărate reţele internaţionale de tip mafiot. Se pare că există trei filiere: sârbă, ucraineană şi moldoveană, care au legătură cu mafia rusă de la Moscova. Cert este că pe Internet a apărut din 1999, la adresa www.globaldiscovery.com o pagină care face reclamă cetăţii dacice. Contra unei sume de 3.500 de dolari, căutătorii de aur pot participa la o “expediţie arheologică” în căutarea comorilor dacice. Nebunia aurului a ajuns la apogeu în acest an. Aşa după cum ne-a declarat Rîmbetea Lucreţia, supraveghetoare la Sarmizegetusa Regia, “zilnic pădurile sunt străbătute de oameni necunoscuţi. Dacă îi întâlneşti după un fag sau pe cărare, se fac că nu mai ştiu româneşte, chiar dacă sunt români. Mulţi dintre ei sunt mascaţi şi nu îi cunoaştem. Circulă zi şi noapte şi mi-e teamă să mă apropii de ei. Eu şi soţul meu suntem angajaţi să avem grijă de cetate şi nu avem putere să-i luăm la întrebări în afara cetăţii. Acolo pădurarii ar trebui să-i întrebe ce caută, că doar ei au puşti. Eu văd aproape zilnic maşini pe aici, dar sunt fără numere. Am auzit că mereu se găseşte câte ceva din aur, căci străinii sunt dotaţi cu aparate speciale de căutare”.

“Blestemul lui Decebal nu-i sperie pe hoţi”
Se spune că înainte de a muri, regele Decebal şi-a blestemat semenii să fie pedepsiţi de Zamolxe dacă vor dezvălui cuiva de sânge străin unde sunt comorile, iar profanatorii de morminte să nu se poată bucura nici măcar o zi de bogăţiile găsite. Bătrânii mai spun că aceste comori au fost legate prin “blestemul şarpelui”, astfel încât cei care pun mâna pe aurul dacic vor muri de muşcătură de şarpe. Nici blestemele şi nici legendele nu par să-i sperie însă pe căutători. “Ca să «exploreze» în cetăţile dacilor, străinii plătesc 3.400 de dolari”. Vechea cetate dacică a intrat în circuitul turistic internaţional, străinii dovedind că pot scoate bani frumoşi promovând, din afară, obiective turistice româneşti. Considerată un fel de Machu Pichu a Europei, Sarmizegetusa Regia şi-a creat renumele ca fiind una dintre cele mai bogate în aur, argint şi bijuterii reşedinţe regale din vremea Imperiului Roman. Ofertele de turism, răspândite chiar şi pe Internet, pornesc de la 3.000$ pentru europeni (3.500$ pentru cei de pe alte continente) şi au incluse cheltuielile legate de transportul cu avionul. De asemenea, ofertele mai cuprind şi informaţii despre modul în care Sarmizegetusa a fost cucerită de legiunile romane şi despre cum îşi ardeau dacii casele pentru că nu voiau să lase bogăţiile în mâinile romanilor. Pornind de la ideea potrivit cărei în ultimii 100 de ani doar 8 mici comori au fost descoperite în zonă, agenţiile de turism promit clienţilor o adevărată “vânătoare de aur” cu dispozitive speciale pentru detectarea metalelor.

http://www.zamolxis.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=2


Sursa: MISTERELE LUMII

Recensământul și furtul identităţii


Recensamantul populatiei este una dintre cele mai importante actiuni de calibrare a politicilor de dezvoltare ale unei natiuni. Din pacate, puterea pedelista nu rateaza nimic, reusind si de aceasta data sa deturneze semnificatia celei mai importante masuratori statistice a populatiei intr-un instrument de furt al identitatii si frauda electorala prin impunerea declararii Codul Numeric Personal.
Dupa alocarea banilor publici pe criterii politice, dupa adoptarea legii privind alegerea primarilor intr-un singur tur, dupa anuntul privind comasarea alegerilor locale si parlamentare sau dupa bazaconia votului prin corespondenta, regimul Basescu arunca o noua bomba cu ceas electoral fixat sa explodeze taman la alegerile din 2012. Obligativitatea declararii CNP-ului este o masura scandaloasa care anuleaza practic securitatea datelor personale si ofera PDL un grup masiv de alegatori virtuali numai buni de inviat la alegeri.
Dupa celebra suveica, PDL reuseste performanta de a inventa o noua metoda de fraudare a votului si anume metoda CNP, sau, as spune eu, metoda PDL. Astfel ca, un eventual esec al schemei piramidale 1 milion de voturi din scrisorelele pierdute ale domnului Baconschi, va putea fi compensat de PDL cu ingineria 2 milioane de CNP-uri pentru linistea lui Zeus.
Lasand gluma la o parte, ideea declararii obligatorii a CNP-ului in cadrul recensamantului nu are nicio justificare. Regulamentul (CE) Nr. 763/2008 al Parlamentului European şi Consiliului European, din 9 iulie 2008 nu impune formu la rea ches tionarelor, deci cu atat mai putin obligativitatea declararii CNP-ului, ci trasează ca dre generale. Argumentul indicatorilor unici pentru evitarea numararii duble nu sta nici el in picioare, cu atat mai mult cu cat se incearca prevenirea unei probleme minore – numararea dubla – printr-o masura foarte riscanta care pune in pericol securitatea datelor personale. Prin urmare, nu UE ne cere sa facem recensamant cu CNP, ci frica PDL ca pierde puterea si inclinatia naturala de a gasi noi metode de a fura identitatile oamenilor si de a insela democratia.
In aceste conditii, fac un apel catre toti concetatenii de a se proteja singuri in fata acestui abuz prin refuzul de a-si declara Codul Numeric Personal. Sunt curios cum va amenda Boc 20 de milioane de romani care refuza sa-si dezvaluie CNP-ul in fata unor recenzori cu salariile ciuntite de austeritatea basesciana.

România, din nou sub ploaia de stele: Orionidele pot fi văzute în această noapte

Photo: Adam Block/NOAO/AURA/NS
Românii dezamăgiţi că nu au văzut din cauza norilor ploaia de stele de la începutul lunii ar putea să-şi ia revanşa în această seară. Câte 25 de stele căzătoare pe oră se vor putea vedea în această noapte pe cerul României, conform calculelor Organizaţiei Mondiale de Meteori. Este vorba de curentul de meteori Orionide, renumiţi pentru strălucirea lor.
Dacă Draconidele au fost imposibil de văzut în România în noaptea de 8 spre 9 octombrie din cauza cerului înnorat, Orionidele promit o noapte spectaculoasă pe bolta cerească. Ploaia de stele va fi vizibilă din afara oraşelor aglomerate, în condiţii meteorologice favorabile, dacă cerul va fi senin.

Potrivit ANMH, "Spre seară, cerul va fi variabil, cu înnorări în cursul nopţii în regiunile vestice şi nord-vestice, unde local va ploua slab. Vântul va sufla slab până la moderat".
În această seară, Pământul trece prin norul lăsat în urmă de coada cometei Haley, stelele căzătoare provenind din constelaţia Orion.
"Spre deosebire de Draconide, activitatea Orionidelor nu e atât de mare, dar e interesant să le vedem pentru că particulele astea de praf aparţin cometei Halley, care o dată la 76 de ani ajunge în apropierea Soarelui. Practic, sunt nişte rămăşite din coada acesteia care ard în atmosferă", a explicat, pentru gândul, Adrian Şonka, reprezentantul Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" din Capitală.
Specialistul nu a specificat un interval orar în care va fi atins maximul de intensitate în cazul acestor meteori. "Important este să privim cerul nopţii după miezul nopţii până dimineaţă", a adăugat Şonka. Potrivit sursei citate, Observatorul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" din Capitală nu va fi deschis în timpul nopţii, ci va avea program normal, mai ales că fenomenul Orionide este unul anual.
Următoarele ploi de stele
Amatorii de "ploi de stele" pot să-şi bifeze în calendar şi data de 4 noiembrie, când va avea loc un alt fenomen astronomic numit Tauride. În principiu, nu se pot vedea mai mult de 10 meteori pe oră, potrivit site-ului Observatorului.
Un alt eveniment astronomic, Leonidele, au maximul în zilele de 16, 17 sau 18 noiembrie. În acest interval se pot vedea circa 10-15 meteori pe oră. Între 1998-2002, Leonidele au fost foarte bogate în meteori, pentru că sursa acestui curent, cometa Tempel-Tuttle, a trecut prin apropierea Soarelui.
Între 13 şi 14 decembrie, vom asista şi la curentul de meteori numit Geminide, care în timpul maximului de intensitate produc între 60-80 meteori pe oră.
Articol de Aura STAN
Sursa: gandul.info