vineri, 26 octombrie 2012

Sfantul Dumitru: Minighid spiritual de datini, superstitii si credinte romanesti!


Astazi, 26 octombrie, crestinii ortodocsi de pretutindeni celebreaza o mare sarbatoare, cea a Sfantului Dimitrie Izvoratorul de Mir, sarbatoare cunoscuta in popor si drept Sanmedru sau Samedru. In traditia populara romaneasca, exista o sumedenie de obiceiuri legate de aceasta indragita sarbatoare. Ti le prezentam astazi sub forma unui minighid de datini si credinte romanesti:

 

Traditii si obiceiuri de Sfantul Dumitru

flori toamna

In traditia populara romaneasca, anul complet se afla sub patronajul a doi mari sfinti, sfantul Gheorghe – ce patroneaza primele 6 luni ale anului si sfantul Dumitru – ce patroneaza ultimele 6 luni ale anului. Se spune in popor ca "La Sangiorz se incaiera cainii, la Samedru se bat stapanii." De asemenea, in traditia pastorala straveche, sfantul Dumitru este cel care protejeaza pastorii si turmele de oi, dar si gospodariile si pe oamenii cu frica lui Dumnezeu. Se crede ca sfantul desfrunzeste padurile si deschide portile iernii, usuca multe din plantele pamantului si face astfel incat caldura sa se ascunda in pamant. La polul opus, sfantul Gheorghe infrunzeste natura, da drumul caldurii si incuie portile iernii. Tot in aceasta zi, turmele pot sa pasca nestingherite pe orice pamant deoarece ziua Sfantului Dumitru este singura zi din an in care hotarele sunt libere.


Sarbatoarea sfantului Dumitru marcheaza trecerea la zilele friguroase si odata cu aceasta sarbatoare, iarna isi poate intra oricand in drepturi. Se crede din batrani este bine sa nu rupi din gradini florile care au ramas neculese si sunt inca frumoase, in fire. Daca nu ai facut-o pana la aceasta sarbatoare, este indicat sa nu le mai culegi deloc. Ele aduc alinare sufletului celor care au parasit aceasta lumea. Totodata, in Bucovina este considerat de rau augur sa semeni usturoi odata ce a trecut sarbatoarea Sfantului Dumitru. Se crede ca astfel atragi ghinionul si paguba asupra ta cu propriile maini.

Totodata, in multe colturi ale tarii, exista traditia aprinderii Focului lui Samedru. Sunt focuri mari, speciale, ce se aprind si au puteri speciale numai de aceasta sarbatoare. Focul din ziua sfantului Dumitru este considerat ca fiind sacru si purificator. El este investit totodata cu functii de protectie impotriva relelor si a necazurilor celor grele, avand un rol apotropaic. In acelasi timp, focul lui Samedru tine la distanta fiarele neimblanzite ale padurilor, lupii care ar cuteza sa se apropie de oameni si de gospodarii cu gand rau sau de paguba.

Atunci cand vapaia focului isi pierde din intensitate si se domoleste, tinerii dantuiesc in jurul lui, sar peste foc, chiuie, canta si joaca. Acest obicei le aduce speranta si credinta ca isi vor gasi aleasa/ alesul harazit de Dumnezeu intr-un timp cat mai scurt. Una peste alta, se crede ca vor fi sanatosi si voiosi tot anul urmator si ca Dumnezeu ii va feri de boala, foc si nenorociri. Mai mult, in vai se arunca roti de foc, facute din paie aprinse, cu scopul de a “descuia” iarna.

Pe de alta parte, batranii satului au datoria de a pastra un carbune stins, ramas de pe urma focului si de a-l arunca in gradina. Ei procedeaza intr-un mod similar si cu cenusa ramasa, raspandindu-o in cele patru colturi ale gradinii sau peste campuri, in speranta ca va fi rost de abundenta si de rod peste pamanturile respective.
 toamna
Si gospodinele satelor au un rol important in aceasta zi sfanta si o datorie deloc de neglijat. Ele trebuie sa imparta copiilor mere, nuci, covrigi si poame uscate, dar si grau fiert in lapte oamenilor mari pentru a fi spre odihna celor adormiti. In Dobrogea, “datina saiegiilor” este inca pastrata. Pe aceste meleaguri, exista traditia reunirii flacailor satului si a colindarii ulitelor sale in timp ca canta din fluiere si cavale, iar unul dintre ei se imbraca intr-o cadana seducatoare.

Ziua Sfantului Dumitru este perceputa in traditia populara romaneasca ca zi a Soroacelor. Este bine, ca chiar recomandat, sa nu te prinda cu datorii si imprumuturi neachitate ori altfel risti sa le platesti indoit. Invoieste-te, tocmeste-te. Acum este momentul. Si este cu noroc.

O parte din traditiile si superstitiile sarbatoriii de Sfantul Dumitru sunt si cele legate de vreme. Se fac nenumarate previziuni legate mai ales de felul iernii care va veni. Ciobanii obisnuiesc sa intinda un cojoc in mijlocul turmei de oi, dand atentiei mioarei care se va aseza pe el. O mioara cu blana de culoare neagra inseamna o iarna indelungata si blanda, putin friguroasa. O mioara cu blana alba este semn de iarna lunga si grea, cu geruri si viscol naprasnic, dar si cu nameti mari.


Totodata, in prezicerea vremii este luat in considerare si traseul turmelor de oi din dimineata sfantului Dumitru. Daca in dimineata sarbatorii, atunci cand ies din tarc, mioarele o iau inspre sud – este semn de iarna capricioasa. Daca se indreapta inspre nord, atunci iarna va fi usoara si nu ii va impovara pe oameni. In plus, daca in noaptea Sfantului Dumitru este luna plina, iar cerul este acoperit de nori, se crede ca va veni o iarna friguroasa. Daca in schimb cerul este senin, iarna va fi si ea la fel. Se spune totodata ca ploaia in ziua sfantului Dumitru prefigureaza o iarna grea si nabadaioasa.


Tot batranii sunt cei care spun ca in preajma acestor zile sfinte de sarbatoare, natura lasa ‘semne’. Daca in octombrie, cad multe funze din copaci – este interpretat drept semn al rodniciei anului urmator. Daca in schimb, frunzele intarzie sa cada in octombrie sau cad intr-un numar restrans – iata un semn al unei toamne indelungate si al unei ierni grele. In acest caz, se crede ca anul urmator va fi plin de omizi.


Tine aceasta sarbatoare cum se cuvine si sfantul Dumitru te va proteja si va avea grija de tine cu voia lui Dumnezeu. In plus, turmele tale vor fi la adapost de atacurile lupilor, intrand si ele sub protectia sfantului. Mai tine cont si de faptul ca nu este permis sa te pieptani sau sa pieptani in aceasta zi. In credinta populara este pericol de lupi si de mari primejdii.


Un alt obicei romanesc stravechi, mai putin cunoscut de cei de la orase, este cel al taierii coamei cailor tineri, de pana in 3 ani. Se spune ca acei cai a caror coama va fi taiata in preajma sarbatorii sfantului Dumitru vor avea o coama frumoasa si bogata si vor fi sprinteni ca gandul si ca vantul.

Mai trebuie sa stiti ca pe 27 octombrie este celebrat un alt sfant important, sfantul Dimitrie cel nou de la Bucuresti (Dimitrie Basarabov), patronul Bucurestiului. 
 

Foto homepage si interior: Sxc.hu
Sursa: www.garbo.ro





Va doresc ca ziua voastra sa va fie colorata precum aripile unui fluture, voiasa ca si cantecul ciocarliei si frumoasa precum o gradina de flori vara!

Sf. Dumitru sa va ocoteasca si sa va daruiasca puterea sa de a crede in frumusetea si iubirea lui Dumnezeu!

La multi ani tuturor care poarta numele SF. Dumitru!

Iti doresc ca ziua ta sa fie la fel de colorata precum aripile fluturelui, la fel de fericita precum cantecul ciocarliei si la fel de frumoasa precum o gradina plina cu flori. 

La multi ani, de Sf. Dumitru!

Cu mult drag,
Sfatuitoarea





















STRANGE ARTIFACTS. Crystal Skulls. Discutii si teorii contradictorii. Cele 13 cranii misterioase ale umanitatii, fac din nou valuri!



 
In ultimele doua secole, in diferite locuri ale lumii au fost descoperite 
12 cranii realizate din cristal, ametist, topaz, cuart si alte materiale dure.
 
 
 
O veche legenda indiana spune ca ar trebui sa fie 13 pentru a se schimba complet lumea. Unii cercetatori spun ca cel de-al 13-lea si cel mai mare craniu a fost deja descoperit, altii afirma ca nu se stie inca nimic despre el. De fapt, arheologii si cercetatorii incearca in zadar de multi ani sa aflemotivul realizarii ciudatelor obiecte. Vechimea lor a fost estimata la aproximativ 1.000 de ani si nu ar putea fi realizate nici macar cu tehnologia prezentului. Cristalele si craniile constituie o alaturare ce a iscat numeroase presupuneri legate de existenta extraterestrilor.
 
 
 
De-a lungul timpului, omenirea a utilizat puterea cristalelor si a pietrelor in scopuri diferite. Cele mai vechi legende despre cristalele magice ne duc la Atlantida. Se presupune ca oamenii acestei rase avansate foloseau cristalele pentru a canaliza si utiliza energia macrocosmica.In practica medicala a multor culturi stravechi, se regaseste portul la git al amuletelor si talismanelor.

Se foloseau diferite pietre, in functie de boala, pentru a obtine efectul tamaduitor dorit. Indienii americani si mayasii foloseau si ei cristalele pentru diagnosticarea si tratamentul diferitelor boli.Astazi, datorita dezvoltarii rapide a tehnologiei, cristalele sint folosite pentru a transmite si amplifica energiile in multe feluri. Cristalele au fost considerate talismane magice inca din Evul Mediu si in prezent, pentru multi, puterea lor supranaturala este de necontestat.In acelasi timp, craniilesimbolizeaza moartea si nenorocirea si sint folosite numai in practicile magiei negre.
 
Imbinarea dintre cele doua simboluri a iscat numeroase presupuneri legate de existenta extraterestrilor sau a unei civilizatii pamintene superioara fiintei umane.O legenda indiana a incitat numerosi cercetatori. In India circula singura legenda referitoare la craniile misterioase: Un cercrealizat din 12 pietre sau cranii, in mijlocul caruia se afla un al 13-lea craniu, cel mai mare dintre toate.Acestea sint pietrele cunoasterii, iar cind vor fi reunite toate in forma amintita, vor schimba complet lumea. Obiectele au fost aduse din spatiu de 13 civilizatii diferite, care le-au dat spre pastrare diverselor popoare. Cind va sosi timpul, craniile vor fi redescoperite, prevesteste vechea legenda indiana.Intr-adevar, incepind din anul 1840, in diferite regiuni ale lumii au fost descoperite
12 cranii ciudate.
 
 
 
 
La ora actuala, ele se afla in unele colectii particulare sau sint expuse in muzee din SUA, Franta sau
Marea Britanie . Desi la inceput au fost privite ca niste opere de arta create de stramosii nostri, dupa ce s-a aflat legenda indiana, numerosi cercetatori au inceput sa se intereseze mai indeaproape de aceste cranii.Cert este ca specialistii in prelucrarea cristalelor afirma cu tarie ca
felul in care au fost taiate aceste obiecte este atipic.
 




Un cristal, indiferent de materialul din care se compune, creste pe trei planuri diferite, de-a lungul unor axe cristalografice. In functie de unghiul in care se afla aceste planuri, se formeaza fatetele pietrei. Atunci cind un cristal e prelucrat in sens invers axelor sale, se observa acest lucru foarte repede pentru ca materialul se sparge pur si simplu in bucati foarte mici. Afirm cu tarie ca acest lucru este imposibil, avind in vedere mijloacele tehnice de care dispunem astazi, a afirmat John Rowen,seful catedrei de cristalografie si mineralogie de la Universitatea din Pasadena.
Modul de faurire a craniilor releva o tehnica nemaiintilnita pe Pamint.
 
 
O alta constatare de senzatie este ca nici unul dintre craniile descoperite nu prezinta urme de slefuire: Dupa ce ca sint facute dintr-un singur bloc de cristal, nici nu se vede vreo urma pe care ar fi lasat-o, cu certitudine, orice obiect care ar fi fost folosit pentru modelarea craniilor. Singura explicatie logica e ca aceste obiecte au fost realizate doar prin frecarea cu miinile, lucru posibil. Insa am calculat ca pentru modelarea unui singur craniu ar fi fost nevoie de cel putin 600 de ani, avind in vedere duritatea materialului si complexitatea obiectelor, a mai spus doctorul Rowen.Specialistii au incercat sa determine cu exactitate vechimea acestor obiecte misterioase. Insa fiecare metoda folosita a indicat o cu totul alta datare: de la 1.400 de ani, pina la 36.000 de ani.
 

Tot ce pot face cercetatorii este sa astepte si descoperirea celui de-al 13-lea craniu, care ar putea face lumina in acest mister. Unii spun ca el deja a fost descoperit, dar nu i s-a dat atentie, altii ca nu se stie inca nimic despre el. In opinia specialistilor, din punct de vedere tehnic, craniile de cristal sint obiecte care nu pot fi reproduse sau realizate in zilele noastre nici de cei mai priceputi sculptori sau ingineri.


 
 
Aceste teorii au dus la numeroase discutii contradictorii in privinta unui craniu de cristal studiat deexploratorul britanic Mitchell-Hedges. Acesta a prezentat craniul ca o descoperire a fiicei sale Anna, in 1924.Mitchell-Hedges a condus o expeditie la ruinele unei localitati mayase, Lubaantun, in Belize, cautind probe in ceea ce priveste existenta Atlantidei. El a povestit ca fiica sa a gasit craniul de cristal, intre vechi ruine unde a presupus ca odinioara a existat un templu mayas. Craniului ii lipsea mandibula, care a fost insa descoperita trei luni mai tirziu, la citiva metri distanta.
 
Mitchell-Hedges a relatat ca, initial, a refuzat sa ia craniul si l-a oferit preotilor de acolo, dar ca ei i l-au dat in dar, in semn de bun ramas. Craniul a uimit prin faptul ca se asemana foarte tare cu un craniu uman, mai ales in ceea ce priveste structura maxilarului, mai precis mobilitatea mandibulei.Cercetarile de mai tirziu si studiile minutioase asupra craniului efectuate de catre specialistii de la British Museumi-au dus pe acestia din urma la concluzia ca povestea lui Mitchell-Hedges era fictiune si ca exploratorul a intrat in posesia craniului - fara a se sti prin ce metode - abia in 1943.
 
Unii sceptici afirma ca toata povestea descoperirii craniului este doar o inscenare facuta de cercetatorul Mitchell-Hedges, deoarece a vrut sa-i faca o bucurie fiicei sale adoptive, care, de fapt, in ziua descoperirii implinea 17 ani.La lumina, acest craniu pare sa-si schimbe culoarea, citeodata se abureste usor, existind chiar momente cind in interiorul sau pot fi vazute imagini stilizate de munti si temple.

Craniul a ramas mostenire fiicei lui Mitchell-Hedges, Anna, care a sustinut in continuare versiunea tatalui sau si, dupa ce s-a stabilit in Canada, a efectuat mai multe turnee in care incerca sa-i convinga atit pe oamenii de stiinta, cit si pe cei de rind ca intr-adevar acesta a fost descoperit in 1924, in vechiul templu mayas, si ca detine puteri miraculoase.Realizarea de catre oameni a craniului descoperit de Mitchell-Hedges este imposibila.
 
Craniul Mitchell-Hedges - cum a fost botezat - cintareste aproximativ 6 kilograme. Exceptind unele anomalii de la oasele pometilor, acest craniu este structurat din punct de vedere anatomic la fel ca un craniu uman.

Din cauza dimensiunilor sale s-a ajuns la concluzia ca modeleaza, mai degraba, craniul unei femei.Craniul Mitchell-Hedges a fost indelung studiat, una dintre cele mai amanuntite analize efectuindu-se in 1970, la laboratoarele Hewlett-Packard. Cercetatorilor li s-a parut cu atit mai misterioasa originea si modalitatea in care ar fi putut fi realizat acesta, cu cit toate indiciile le intareau convingerea ca acesta fusese sculptat impotriva axei cristalului.
 
Cercetatorii au concluzionat ca singurele unelte utilizate pentru cioplirea craniului au fost diamantele, iar finisarea s-a facut cu ajutorul unei solutii obtinute dintr-un amestec de nisip de siliciu si apa.Aceasta presupunere nu a devenit totusi certitudine, pentru simplul fapt ca ar fi fost nevoie de vreo 300 de ani pentru a finaliza lucrarea cu asemenea ustensile.
 
Concluzia expertilor a fost ca realizarea de catre fiinta umana a unei forme atit de complexe si intr-o maniera desavirsita precum Craniul Mitchell-Hedges era practic imposibila. Ei au afirmat ca, in timp cecraniul era luminat, acesta parea ca a luat foc, isi schimba culoarea si emana imagini si sunete stranii.
Desi Craniul Mitchell-Hedges a fost considerat esenta acestui gen de creatii, au mai fost descoperitesi alte cranii similare, care au ridicat mari semne de intrebare. Intre ele exista o inrudire stranie, nu doar din cauza similaritatilor structurale si compozitionale, ci prin faptul ca ele par sa ascunda un fel de energie care le face sa comunice intre ele atunci cind sint adunate la un loc.
 

Acest lucru a dus la ipoteza ca misterioasele cranii ar fi facut parte din aceeasi familie, ca ar fi avut creatori comuni si ar fi servit unor scopuri comune.
 
Pe linga Craniul Mitchell-Hedges, printre cele mai celebre se numara Craniul de Cristal Britanic siCraniul de Cristal Parizian, istoricii sustinind ca ambele au fost aduse in Europa, in 1890, de catre mercenarii mexicani.Cele doua cranii se aseamana ca dimensiuni si forma si s-a presupus ca, de fapt, unul dintre ele reprezinta o copie a celuilalt. Spre deosebire de Craniul Mitchell-Hedges, acestea doua nu sint sculptate cu o finete la fel de mare, unele trasaturi fiind superficiale si incomplete.
 
 
Craniul botezat ET poate vindeca orice boala. Alte exemplare cunoscute sint reprezentate de Craniul de Cristal Mayas si Craniul Ametist, descoperite in 1900 in Guatemala, respectiv, Mexic si aduse in Statele Unite de catre un calugar. Cele doua sint foarte asemanatoare, singura deosebire constind in faptul ca Craniul Ametist este realizat din cuart purpuriu .ET este un alt craniu de cristal ce a trezit interesul cercetatorilor, el fiind descoperit la inceputul secolului XX in America Centrala .Realizat dintr-un cuart cenusiu, ET face parte dintr-o colectia particulara a unei femei care crede ca acesta are puteri miraculoase, putind vindeca orice boala. Ea a afirmat ca acest craniu a ajutat-o sa se vindece de o tumoare pe creier.
 
Craniul care este cel mai aproape ca structura si realizare de Craniul Mitchell-Hedges este cel cunoscut sub numele de Craniul de Cristal din Cuart Roz, descoperit in apropiere de Honduras. Craniul este mai mare decit cel Mitchell-Hedges, insa tradeaza aceeasi finete a lucraturii si are, de asemenea,mandibula mobila.

Au existat si exista inca numeroase convingeri, conform carora cristalul este o materie extrem de puternica, ce poate transmite si absorbi vibratii, emanind totodata un fel de energie psihica. Exista persoane care au afirmat ca, dupa ce au vizitat de mai multe ori Craniul Mitchell-Hedges si au petrecut mai mult timp in preajma sa, s-au vindecat, chiar si de boli cronice.
 
 
Cea mai interesanta ipoteza privind craniile a fost aceea ca, craniile reprezinta un fel de banci de date despre o rasa superioara, care este posibil sa fi existat pe Pamint. S-a presupus ca aceste cranii au fost codificate si ca in ele s-au inmagazinat numeroase date valoroase cu privire la misterioasa rasa, precum si profetii ale evenimentelor din urmatoarele milenii si o istorie completa a vietii pe Pamint.
 
Au existat numeroase incercari de a afla aceste presupuse informatii detinute de cranii, inventindu-se diverse metode. S-a considerat ca persoanele cu capacitati paranormale puteau obtine date despre informatiile din interiorul craniilor doar meditind in preajma acestora, insa aceste incercari nu au adus rezultate concrete.Au existat si ipoteze conform carora craniile ar detine imagini despre fiinte extraterestre si istoriile altor civilizatii din univers, insa toate aceste teorii au ramas la stadiul de simple supozitii.
 
In ciuda numeroaselor ipoteze, modul in care au aparut si au fost create craniile de cristal a ramas un mister. Nu a fost exclusa presupunerea ca aceste cranii ar reprezenta dovezile existentei Atlantidei. A existat, de asemenea, si ideea ca cele 13 cranii contin date istorice despre o civilizatie inteligenta care ar trai undeva in adincul pamintului, ascunsa de privirile oamenilor. O alta explicatie a fost ca artizanii din America Latina ar fi sculptat chiar ei aceste cranii prin metode numai de ei stiute si care nu au fost niciodata divulgate.
 
 
Cei mai sceptici oameni de stiinta cred ca aceste cranii sint realizate intr-o perioada mult mai recenta decit s-a pretins si nu constituie decit incercarea de a-i pacali pe creduli ca ele reprezinta dovada unor puteri paranormale sau a existentei extraterestrilor.
In ziua de Craciun a anului 1994, o femeie se plimba prin ferma sa din apropiere de Crestone, Colorado, in San Louis Valley. In aceasta zona au fost adesea vazute lumini ciudate, OZN-uri si animale mutilate.

O scinteiere de lumina produsa la nivelul solului i-a atras femeii atentia. Uitindu-se in jur, a vazut ceva ce stralucea in praf. A descalecat, a ridicat obiectul si l-a curatat. Parea sa fie un craniu facut dincristal sau sticla, dar deformat total, ca si cind cineva il topise si incercase sa-l refaca.Suprafata craniului era lucioasa si neteda.
 
Pe de o parte avea ceva asemanator dintilor umani, iar de cealalta parte semana foarte bine cu profilul unui extraterestru. La baza, unde ar fi trebuit sa se afle gitul, era retezat.Femeia, care a dorit sa i se pastreze anonimatul, nu mai vazuse niciodata ceva asemanator. Cind l-a aratat unor specialisti, ea avea sa afle ca nu era prima descoperire de acest gen.
 
 
Vestea despre craniul de cristal din San Louis Valley s-a raspindit cu repeziciune, iar cea care l-a gasit le-a permis sotilor Al si Donna Koon, precum si fiicei lor, Alta Jamison, sa-l expuna in magazinul lor de roci din Moffat, Colorado. Obiectul a devenit o adevarata atractie populara, aducind vizitatori din toate colturile Americii. Alta Jamison spune ca oamenii inzestrati cu capacitati paranormale pot comunica cu craniul. Unii chiar au simtit ca exista o legatura intre ei si craniu, despre care cred ca are constiinta si ca realizeaza conexiuni intre oamenii cu care vine in contact si o lume interioara a Pamintului.
 
Altii afirma ca acest craniu culege informatii de la celelalte cranii descoperite pina in prezent si ca el ar putea fi cel de-al 13-lea si ultimul. Dar, conform legendei indiene, ar trebui sa fie mai mare si nu este foarte mare fata de celelalte. Misterul persista, iar Al Koon spune ca energia craniului este pozitiva. De asemenea, el marturiseste ca nimeni nu a descoperit din ce mineral anume a fost confectionat craniul, insa banuieste ca ar fi din cristal.Altii sint de parere ca un OZN l-a pierdut sau l-a trimis intentionat in zona. Multi dintre cei care au meditat asupra craniului par sa simta ca obiectul este parte integranta din energia umana si extraterestra.
Nick Nocerino, un cercetator care a studiat craniul, a meditat asupra lui doua zile la rind si a simtit ceva nou, cu toate ca energiile emise de el se aseamana cu cele emise de celelalte cranii. Craniul aflat in custodia sotilor Koon poate fi imprumutat pentru meditatie intr-o camera separata.Chiar si cele mai neincrezatoare persoane care au stat in preajma craniului au pretins ca au simtit o forma ciudata de energie, ce provenea din el, fiind relatate in acest sens si unele incidente bizare.

De pilda, un sceptic a scos craniul din magazin si s-a apropiat cu el de masina. Una din roti a explodat fara vreun motiv. Un alt caz este cel al unui cercetator care a intrat in magazin pentru a filma craniul, dar cind a ajuns linga el a constatat ca aparatul de filmat nu mai functiona.Ca si celelalte cranii descoperite in America Centrala, nici acesta nu pare sa prezinte vreo urma de cioplire sau topire. El constituie o importanta descoperire in afara Americii Centrale, fiind inzestrat cu doua fete: una umana si cealalta extraterestra.
 


Probabil aţi auzit, mai puţin sau poate mai multe, despre diferite organizaţii secrete, ca Masoneria, Illuminaţii, Rosacruce, Ordinul Templierilo, Thule... Ma vad nevoit sa mentionez, iarasi, numele lor aici. Nazistii si membrii Thule, credeau ca Terra are gauri la polul nord si ca in interior ar exista o alta civilizatie.

Cum am mai mentionat in documentarul "Hitler si Atlantida", exista ipoteze si calcule corecte din punct de vedere fizic si matematic in privinta existentei unui portal la polurile Terrei. Atunci, poate cei care au existat candva si au locuit Atlantida, oriunde ar fi fost aceasta, fie ea sub Antarctida, in Marea Mediterana sau undeva intre Spania si Groenlanda au gasit acest portal si au reusit sa evadeze spre alta lume.

Marele matematician Euclid avea formulata o teorie conform careia, nu doar Terra ar fi "gaurita" ci si alte obiecte din Sistemul nostru Solar, iar Hubble confirma perfect aceste calcule prin poze uimitoare... Exploratorii care au atins polurile notau in jurnale ca au intilnit raulete cu apa calda, seminte de fructe exotice , poenite cu flori...Insa aceste lucruri nu prea au fost relatate intr-un mod deschis publicului . Si chiar de s-a spus ceva... Secretele mari sunt protejate de incredulitatea publica. Se pare ca S.U.A detine toti satelitii care supravegheaza polurile.

De asemenea, uriasa afacere de succes cu Alaska se pare ca a fost o intelegere facuta pentru alte scopuri. Si ma mai pune pe ganduri si descoperirea din Bucegi. Sunt 95% convins ca intr-adevar exista ceva la poluri. Anul acesta, in luna iunie (daca nu ma inseala memoria, caci site-ul respectiv a fost eliminat...), era planificata o ampla expeditie spre Polul Nord cu scopul declarat - gasirea gaurii. Cel care urma sa conduca aceasta expeditie a murit...E deja de la sine inteles ca in circumstante stranii.

Oricat de sceptici nu am incerca sa fim, poate doar din lipsa dorintei de a accepta asa ceva, poate din incredibilitatea acestor idei nu putem contesta lucruri palpabile, reale. Oare aceste 13 cranii nu sunt la fel de faimoase ca si Sf.Graal? Dar poate totul e un joc, ei ne dau informatia, ne lasa sa vedem si locurile lipsa. Tot ceea ce credem ca descoperim poate e deja de mult pus acolo pentru noi. Suntem ca niste copilasi care intra in casa si descopera uimiti bomboane ascunse prin diferite colturi ale casei, si in mandria lor motivata de infantilitatea aparent vesnica aleargam spre parinti sa ne laudam cu bogatiile gasite...
Si ei zambesc. Zambesc, caci stiau dinaintea noastra.

Sursa:

Discovery ne minte!

Trezirea la punctul Zero - Gregg Braden



"Există un proces de schimbare fără precedent pe pământ. Faci parte din această schimbare. Fără cunoştinţe despre graniţele artificiale ale religiei, ştiinţei, sau ale tradiţiilor mistice vechi, aceasta este caracterizată prin schimbări dramatice parametrii fizici ai pamântului, însoţite de o transformare rapidă în concepţia, percepţia şi experienţa umană. La acest timp se face referire ca "marea schimbare a veacului". În această prezentare de Gregg Braden:
-cum poţi schimba modul care poate determina cum şi ce iubeşti, simţi, judeci, de ce te teami, ce te răneşte...
-sursa exactă, cauzele şi mecanismele schimbărior dramatice pe care le-ai putea trăi, cum ar fi schimbări radicale ale somnului şi stărilor de visare, percepţia de timp "accelerantă" şi sentimente intense ale relaţiilor.
-Legătura directă între ceea ce simt si modul în care corpul tau codează informaţii genetice; modul de accesare a informaţiei genetice prin "întrerupătorul" sentimentelor interioare.

Cum putem deveni starea de “a fi”


A deveni ceva (o stare, o virtute, un obiect) este un lucru magnific, funcţionăm atât de extraordinar încât până nu exersezi nu poate nimeni să-ţi explice în cuvinte.  Acest subiect pe care l-am descoperit, trăi şi aprofundat acum câtreva zile vreau să vi-l împărtăşesc cu mult drag şi dumneavoastră.
După ce am învăţat să exersăm mental pentru a ne transforma fizic, psihic şi sufleteşte acum vreau să vă expun cum ne putem transforma în aşa fel încât să fim o virtute sau o stare din Sine.
Autor articol: Psiholog Niculina Gheorghiţă
Primul pas este să acumulăm cunoştinţe şi informaţii despre ce şi cum vrem să fim. Asta pentru că în momentul în care aflăm lucruri noi din lumea exterioară, lobul frontal îşi reactivează tiparele şi reţelele neuronale existente, cartografiate, stabilite în combinaţii, modele şi secvenţe diferite.
Exersarea mentală (şi evoluţia minţii care îi urmează) se bazează pe acumularea de noi cunoştinţe şi pe aplicarea informaţiei respective, astfel încât să ne modificăm comportamentul şi să trăim noi experienţe.
Dacă vrem să devenim o altă persoană sau să manifestăm alte comportamente şi să explorăm noi posibilităţi este necesar să acumulăm noi cunoştinţe, pe care să le aplicăm în viaţa de zi cu zi astfel încât să putem crea şi accesa noi situaţii, experienţe care să implice prezenţa noastră prin starea lui “aici şi acum”.
De exemplu dacă vreţi să exersaţi starea de bucurie astfel încât să fiţi bucuria, pe lângă afirmaţia “Eu sunt dintotdeauna bucuria”, exersăm şi mental o anumită situaţie care în trecut nu ne era favorabilă, ca fiind finalizată favorabil şi în care suntem bucuroşi şi mulţumiţi.
Creându-ne o viziune a noii noastre reacţii, nu ne vom mai activa circuitele de rutină în care intram cândva şi care ne făceau să fim supăraţi, trişti sau nemulţumiţi, ci ne creăm o nouă reţea neuronală în care manifestăm această nouă stare aleasă conştient şi cu dorinţă mare de schimbare.
Lobul frontal ne dă posibilitatae să modificăm circuitele existente, ca să devenim o nouă persoană. Ce avem de făcut e să-l punem la treabă prin focus.
Pentru a deveni un om plin de bucurie (sau orice stare vrem) avem nevoie de:
  • Cunoaştere
  • Intenţie şi voinţă
  • Atenţie concentrată sau focus
  • Exersare mentală cum să fii noua persoană, adică să te vezi bucuros.
Pentru a ne reinventa, pentru a ne corecta şi reconceptualiza avem nevoie de exersarea mentală în vederea activării zilnice  şi cu fiecare ocazie care se iveşte, a noilor circuite neuronale. Adică zilnic de la prima oră ne activăm şi încălzim circuitele care ţin de noua stare sau atitudine, iar de-a lungul unei zile decât să bârfim sau să judecăm sau să criticăm, mai bine ne concentrăm pe afirmaţia “Eu sunt dintotdeauna Bucurie”. Dacă exersăm de la prima oră, înainte de a ieşi din casă şi de de a intra în vacarmul zilnic al conştiinţei sociale, circuitele respective sunt deja încălzite, iar dacă în minte am fost deja persoana plină de bucurie – ne aflăm deja în cadrul mental adecvat – este mult mai uşor s-o întruchipăm din nou într-o situaţie care ne provoacă să dăm viaţă noului concept.
De exemplu ne trezim la ora cinci dimineaţa şi exersăm mental timp de o oră cum suntem bucurie. Astfel păstrăm în lobul frontal idealul unui Sine care este Bucurie, de aici până în a fi concret această stare nu mai e decât un pas în care ne demonstrăm printr-o oportunitate care vrea să ne ducă în vechea stare de tristeţe, că suntem conştienţi, am ales bucuria şi că nimic nu ne poate scoate din starea pe care am ales să o trăim şi să o experimentăm.
Astfel noi suntem arhitecţii propriei realităţi şi astfel ne putem crea un model nou de Sine. Creierul va urma întotdeauna îndrumările celor imaginate de minte, construind noi temelii şi suporţi necesari pentru noua stare de manifestare, prin care devii Eu Sunt Starea (în exemplul dat Bucuria). Când am trăit această experienţă am simţit cum din câmpurile mele pleacă holograma bucurie în univers şi era ca şi cum am trasat un destin şi ce am de făcut este doar să accept starea şi să o trăiesc. Ea este în noi, în Sinele nostru Divin dar prin concentrare şi exersare mentală o accesăm. Pentru a rămâne definitiv accesată şi a deveni o reţea neuronală avem nevoie de 29 de zile de exerciţiu.
Hotărârea de a ne elibera de rutina de a trăi în programul de supravieţuire şi de a crea un nou Om nu e o sarcină uşoară. Aparent viaţa este mult mai uşor de trăit în manieră reactivă (să reacţionezi) decât proactivă (să creezi) şi conştientă.
Schimbarea înseamnă debarasarea de obişnuinţa de a fi egoul, personalitatea pe care le-ai creat până în momentul schimbării. Prin schimbare ţi se cere să te angajezi să te ocupi de tine, să fii atent la tine, să te observi, să renunţi la scheme, programe de gândire rutiniene, să-ţi găseşti un loc liniştit un anumit timp unde să te concentrezi asupra imaginii noului ideal de sine din mintea ta nouă. Trebuie să tai cordonul ombilical care te leagă de mediul înconjurător şi de şocul de substanţe chimice de care am deveni toţi atât de dependenţi. Trebuie să stai nemişcat şi să te eliberezi de viaţa suprastimulată şi supratensionată, plină de griji, stress, nemulţumiri, care îţi distrug sufletul şi corpul, căreia i-am dat poate voie să deţină controlul asupra ta.
Exersarea mentală îţi impune să-ţi clarifici intenţia faţă de univers, făcând repetiţii în minte despre cum se va manifesta sinele cel nou creat conştient de tine, ajutat de o minte nouă.
Când aduci la realitate o astfel de versiune care este propria ta creaţie răsplata depăşeşte cu mult aparentele sacrificii (trezitul devreme, atenţie continuă asupra vocabularului pe care-l foloseşti şi asupra comportamentelor pe care le ai identificând programul după care  funcţionezi, etc.) pe care le faci lucrând conştient cu mintea şi viaţa ta. Claritatea viziunii tale şi profunzimea angajării merită în final efortul în direcţii pe care abia le poţi prevedea. Vă divulg un secret “vei fi propriul stăpân al vieţii tale şi al corpului tău”.
Astfel poţi trece de la programul de supravieţuire la programul de dezvoltare şi creaţie prin simpla schimbare a modului de a gândi. Vă doresc mult succes în lucru cu voi şi cu mintea voastră. Vă doresc să fiţi pentru a putea oferi şi celorlalţi semeni ce sunteţi.
Spunea părintele Arsenie Boca că: “La început dai din ce ai iar după un timp dai din ce eşti”.
                                                                  Aşa să fie!