duminică, 7 octombrie 2012

Mecanica minţii


Cunoaşterea este pentru minte, experienţa este pentru trup.
Trebuie să învaţăm corpul ceea ce mintea a inţeles intelectual. Nu este suficient să trăim experienţa o singură dată, trebuie să o repetăm foarte conştienţi, atunci experienţa devine o parte a modelului nostru de a fi.
Autor articol: Joe Diespenza
Modul nostru de a fi este o sumă de abilitaţi, reacţii emoţionale, comportamente, condiţionări acumulate de-a lungul timpului ce sunt declanşate în situaţii cunoscute fară a le mai trece prin filtrul constiinţei.
Cel mai banal exemplu este când mergi pe un drum cunoscut şi te întrebi cum ai ajuns la capăt deşi ai fost cu mintea în altă parte.
Dacă repetăm experienţa de multe ori ea este stocată în sistemul subconştient, numit sistemul subconştient, numit sistemul de a fi. De fiecare dată când avem un gând se emite o substanţă chimică. Gângurile bune emit anumite substanţe chimice care ne fac să ne simţim bine.
Din momentul în care ne simţim aşa cum gândim iar creierul emite şi multe substanţe chimice în care ne simţim, iar creierul emite şi mai multe substanţe chimice care reiau ciclul cum gândesc, gândesc cum simt.
Acest ciclu în care gândul devine sentiment şi sentimentul gând, produce o stare de a fi în care nu putem gândi mai bine decât ne simţim.
O persoană care suferă şi a memorat acestă stare emoţională timp de 20 de ani, se află în acel sistem subconştient.
Se poate spune conştient „vreau să fiu fericit”- mintea, intelectul, spune asta – dar corpul a memorat nevoia de suferinţă.
Când o persoană se decide să facă un efort conştient să se schimbe, îşi dă seama peste puţin timp că face aceleaşi lucruri, gândeşte aceleaşi gânduri şi a devenit inconştientă.
Începem să ne schimbăm atunci când nu mai permitem ca mediul înconjurător (oameni, locuri, lucruri, situaţii) să activeze aceleaşi circuite în creierul nostru, când începem să devenim conştienţi de acest program/reacţii inconştiente.
Cultivarea unei armonii interioare determină creierul să comute de pe sistemul de supravieţuire pe cel de relaxare, neuro-sistemul nostru va produce unde alfa în creierul nostru, care apoi vor duce la schimbări chimice în corpul nostru.
În momentul în care începem să simţim bucurie, înălţare, inspiraţie, condiţionăm corpul faţă de o minte nouă.
Pur şi simplu trimitem un nou semnal chimic corpului. Să memorăm acel simţământ pentru că el este ceea ce suntem cu adevărat.
Dacă trăim folosind doar substanţe chimice pentru supravieţuire, vom experimenta agresiunea, mânia, frica.
Războiul, competiţia, politica, toate sunt doar rezultatele condiţionărilor pe care le-am cultivat şi în care ne complacem să trăim.
Cealaltă stare a minţii în care trăim se numeşte creaţie.
Când te afli cu adevărat în această stare, uiţi de tine (ego) însuţi.
Nu mai există ego, nu mai există trup, nu mai există timp. Eşti atât de implicat în ceea ce faci încât gândul devine experienţa unui alt Sine.
Starea adevărată de creaţie implică un nou set de substanţe chimice care se relaţionează cu a fi inspirat, a fi vesel, a avea o stare înaltă. Acestea nu se găsesc în afara noastră ci înăuntru nostru.
Când eliminăm barierele, blocajele acelor stări emoţionale ale minţii care ne menţin în starea de a „întări” ego-ul când se „desface ego-ul”, identitatea noastră, atunci pătrunde lumina prin noi şi avem tendinţa să adoptăm acele caracteristici ale puterii din fiinţa noastră, ale minţii superioare: să fim bucuroşi, generoşi, altruişti, iubitori, inspiraţi, răbdători.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu